Ai intrat in lumea mea si nici nu a fost nevoie sa\'mi ceri permisiunea.Te\'am acceptat imediat.Si acum. Ma sufoci!. Nu te\'am cautat.Dar te\'am gasit.Nu te\'am vrut.Dar te\'am primit.Ocupi mai mult spatiu decat credeam.Nu ma lasi sa gandesc.De parca mi\'ai fura aerul, ma sufoc doar cand imi treci prin gand. Imi furi visele, iar eu tac si te las sa iei ce\'mi apartine.Iar tu nu stii ca ma distrugi.Distrugi tot ceea ce am fost.Raman o fantoma.Eu de acum fara mine.Unde e viata si zambetul si soarele?Zambetul e inghetat in poze.Il pasrez pentru a\'mi aminti de mine. Iar soarele e in nori.Il aduce primavara.Si in fiecare dimineata e tot acolo.Si ne astepta pe noi.Si ma astepta tot pe mine.Dar esti primul lucru la care ma gandesc dimineata.Si ultimul lucru care\'mi trece prin minte inainte de culcare. Si e gri.Si era gri colorat inainte sa apari.Si nu pot sa\'mi doresc sa pleci, desi sunt in curs de autodistrugere. Continui sa\'mi circuli prin vene, sa impletesti alte vise. Si ma lasi sa sangerez. Dar voi prinde viata.E cu rosu, cu gri si cu negru.Era cu roz si galben si verde.Si poate e doar vina mea.
[Dadada Maslino te citez :X.]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu